Ce este RMN-ul cardiac?
RMN-ul cardiac (numit în trimiteri și RMN de cord) este o investigație prin rezonanță magnetică dedicată inimii. Arată atât modul în care se contractă inima, cât și structura mușchiului cardiac: unde există inflamație, unde a rămas o cicatrice după un infarct, dacă pereții sunt îngroșați sau dacă se acumulează depuneri anormale în țesut.
Aceasta este diferența importantă față de ecocardiografie. Ecografia arată bine cum funcționează inima și rămâne investigația de primă intenție, fiind rapidă și accesibilă. RMN-ul merge mai departe și spune din ce e făcut mușchiul în zonele afectate, informație care de multe ori schimbă diagnosticul. Din acest motiv este considerat investigația de referință pentru evaluarea mușchiului inimii. În plus, nu folosește radiații ionizante.
Când se recomandă RMN-ul cardiac
Cardiologul poate recomanda această investigație în situații precum:
- Suspiciunea de miocardită, adică inflamația mușchiului inimii, care apare adesea la persoane tinere după o infecție virală și se manifestă prin durere în piept, palpitații sau oboseală neobișnuită
- Cardiomiopatii, precum forma hipertrofică, cea dilatativă sau cea aritmogenă, inclusiv atunci când există cazuri în familie
- Evaluarea după un infarct, pentru a vedea cât mușchi a rămas viabil și cât s-a transformat în cicatrice, informație care ajută la decizia de tratament
- Boli care afectează țesutul inimii, cum sunt amiloidoza, sarcoidoza sau supraîncărcarea cu fier
- Formațiuni la nivelul inimii sau trombi intracavitari
- Afecțiuni ale pericardului, învelișul din jurul inimii, mai ales în pericardita cronică
- Malformații cardiace congenitale, la copii și la adulți
- Situații în care ecocardiografia nu este concludentă, de exemplu când imaginea ecografică e dificil de obținut
RMN-ul cardiac nu este o investigație de urgență și nu se face în infarctul acut. Acolo se intervine imediat, prin alte metode. RMN-ul vine de obicei după, în faza de evaluare.
Cum te pregătești
Instrucțiunile exacte le primești de la clinica unde te programezi, dar în general:
- Anunță din timp implanturile. Stimulatoarele cardiace și defibrilatoarele erau altădată o contraindicație, dar multe modele recente sunt compatibile cu RMN-ul. Important e să știi ce model ai, iar cardiologul sau cardul dispozitivului o confirmă. Stenturile coronariene și valvele artificiale moderne nu ridică, de regulă, probleme.
- Spune dacă ai afecțiuni renale sau alergii, pentru că protocolul include aproape întotdeauna substanță de contrast (gadoliniu). În acest caz pot fi cerute analize de funcție renală.
- Cafeaua se evită cu 12–24 de ore înainte, dacă examinarea include testul de stres farmacologic. Întreabă la programare dacă e cazul.
- Menționează claustrofobia. Examinarea durează mai mult decât alte tipuri de RMN, deci merită discutat dinainte.
- Vino cu investigațiile anterioare: ecocardiografie, ECG, coronarografie. Ajută radiologul să adapteze protocolul.
Cum decurge examinarea
Ți se vor lipi electrozi pe piept, pentru ca aparatul să se sincronizeze cu bătăile inimii, și ți se va monta o linie venoasă pentru substanța de contrast. Stai culcat pe spate, iar pe durata examinării ți se va cere de multe ori să ții respirația câteva secunde. E partea cea mai solicitantă, dar și cea care face imaginile clare.
Examinarea durează în general 45–60 de minute, mai mult decât majoritatea investigațiilor RMN. În unele protocoale se administrează un medicament care simulează efortul asupra inimii, caz în care vei fi monitorizat atent pe toată durata.
Ce arată RMN-ul cardiac
Raportul descrie dimensiunile cavităților, funcția de pompare și aspectul mușchiului. Iată termenii care apar cel mai des:
- Fracția de ejecție (FE) arată ce procent din sângele aflat în ventricul este pompat la fiecare bătaie. Este principala măsură a funcției de pompare.
- LGE (captare tardivă de gadoliniu) este cea mai importantă informație a investigației. Zonele care rețin contrastul târziu corespund de obicei unei cicatrici sau unei fibroze, iar locul în care apar orientează diagnosticul: un tipar sugerează sechelă de infarct, altul miocardită.
- Edem miocardic înseamnă apă în mușchiul inimii și indică de regulă un proces acut, precum o inflamație recentă.
- Fibroză înseamnă țesut cicatricial, care nu se mai contractă normal.
- Hipertrofie descrie îngroșarea peretelui inimii.
- Hipokinezie și akinezie arată că o porțiune de perete se contractă slab, respectiv deloc.
- Viabilitate miocardică se referă la mușchiul care, deși nu funcționează bine acum, își poate reveni după restabilirea circulației. Este o informație esențială înainte de o intervenție de revascularizare.
Semnificația reală a acestor termeni depinde de simptome, de istoric și de celelalte investigații cardiologice, de aceea rezultatul trebuie discutat cu un medic.
Cum faci RMN cardiac prin Mediqo
Intră pe pagina serviciului, folosește filtrele din secțiunea Caută medic după nume, specialitate sau serviciu și alege modul de livrare potrivit.
La cabinet
Dacă nu ai efectuat încă investigația, caută medicii sau clinicile care o oferă cu modul de livrare la cabinet. Selectezi slotul disponibil, completezi câmpul Note pentru medic cu simptomele relevante, plătești online și primești confirmarea. Vei fi notificat automat cu 48 de ore, 24 de ore și 2 ore înainte de programare.
Interpretare online
Dacă ai efectuat deja investigația și vrei o explicație clară a rezultatelor sau o a doua opinie, încarcă raportul ori imaginile DICOM în secțiunea Dosarul tău medical. Alegi un medic disponibil, cardiolog sau radiolog, te programezi și bifezi Partajează documente din dosarul tău la pasul de plată. Medicul analizează investigația și îți oferă interpretarea în cadrul consultației.
Informațiile de pe această pagină au caracter educativ general și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Decizia privind efectuarea investigației, interpretarea rezultatelor și recomandările terapeutice aparțin exclusiv medicului.